Dobitoacele

Conform dictionarului explicativ al limbii romane termenul de „dobitoc” se foloseste in mod corect pentru un animal domestic lipsit de inteligenta si bun simt.

Cu o semnificatie oarecum spirituala :)) eu folosesc sg. si pl. acestui cuvant pentru persoane ce prezinta caractere particulare spoite de rahat.

Explicatie:

1. Ies la cafea pentru relaxare. Sun un grup de cunostinte si fac invitatii la cafea. In urmatoarele 10 minute sun un alt grup de cunostinte si fac invitatii la aceeasi cafea. Eu sunt persoana de legatura dintre cele doua grupuri. Cand cel de al doilea grup ajunge in local la cafea, un cap patrat , impertinent si nesimtit se ridica de la masa si pleaca … De ce? Mi s-a dat explicatia de ce a reactionat asa, dar nu exista nici un motiv pe Planeta sa alegi sa fii nesimtit fata de cineva care nu merita acest lucru. In momentul in care taranul lanos s-a ridicat cu intentia de a rupe usa, si ceilalti din primul grup au facut exact acelasi lucru, dar obligati de intentia dobitocului. Eu ma intrebam” Dar de ce tocmai acum, cand ceilalti abia au ajuns la masa?”. Cei din grupul 2 au ramas incurcati uitandu-se cand la mine, cand la cei ce isi faceau bagajele. Cine a picat de prost? Eu. Din respect pentru mine si ceilalti ce aveau sa ne tina companie la cafea era necesar sa mai stea inca 10-15 minute .. Nu am apucat nici macar sa le fac cunostinta. M-am simtit foarte prost fata de toti cei de la masa, dar dobitocul nu avea nici un fel de mustrare la propria-i adresa.

2. Iesitu’ pe strazi in lume a devenit extrem de periculos. Cand doua persoane de sexe diferite se plimba impreuna, toata lumea va spune:”Aaaaa, astia doi sigur vor ceva unul de la celalalt”. Pentru inceput nu specifica nimeni despre ce e vorba, dar cand se intalneste X , Y si Z incep a face un brainstorming referitor la legaturile dintre cei doi in cauza. Si uite cum te trezesti ca ti se rescrie istoria in asa fel incat sa iti futa reputatia, daca ai una …

3. Cine, cum si unde danseaza? Dansez cum vreau si unde vreau. Punct.

4. Judecata de Apoi incepe in Oravita. Daca nu ai facebook sau alte siteuri de socializare vei deveni suspect. Mereu cei de la scara blocului trebuie sa iti vada statusul pe facebook pentru a fii motivati de ce ajungi beat acasa la ore matinale. Mi-as pune vaduva, dar mi-e ca se supara barbata’miu.

5. Vorbitul de la distanta. La oamenii normali treaba asta se rezuma doar la strigatul pe nume sau atragerea atentiei unei persoane pe care ai vazut-o sau te-a ginit mai tarziu. Dobitocii aleg sa iti spuna:”De ce nu mergi cu mine la Resita si imi platesti 3 locuri? Doar iti permiti!” sau” Mi-a zis X sa te salut!” sau ” Da-mi nr tau de telefon!” sau ” Ai plecat la cafea la ore de astea?” si daca se mai spanzura si peste geamul vreunei masini cu numere straine, e clar… se incadreaza perfect in peisaj.

6. Acostatul pe drum. Te plimbi din doua motive: sa iei o gura de aer sau ca nu ai masina. Dobitocul spune asa: „Hai ca te duc eu cu masina!” si raspunzi” Nu, multumesc.” Apoi intreaba” Dar de ce? Hai ca eu ma cunosc bine cu mama-ta cu bunica-ta si cu restu’ familionului!”. Si atunci te iei cu mainile de cap.

7. Munca in echipa este costisitoare. Organizezi o treaba, toata lumea pica de acord. La final cand faci calculele ori esti in intarziere cu proiectul, ori iesi pe minus din punct de vedere financiar. De ce? Pentru ca dobitocul are el o idee vaga despre munca in echipa, dar niciodata nu ajunge la timp, nu isi termina ce are de facut si nu intreaba si pe restul ce si cum s-a lucrat. El stie ca trebuie sa ajunga intr-un loc si vede mai ceva oameni in jurul lui, dar nu stie care este rolul lui si al celorlalti.

8. Telefoanele ucid mai rau decat tigarile. Cand suni pentru informatii la dispeceratul unei firme calmeaza-te! Suni pentru a te lamuri si a primi informatii. Dobitocii inchid conversatia cu „Futu-ti-o pe ma-ta!”. Cel ce munceste la telefoane timp de 8 ore pe zi aude foarte multe si nu e conceput astfel incat sa retina fiecare apel telefonic in parte. Ai sunat o data? Mai suna inca o data… pentru verficare, pentru ce vrei tu, dar nu vorbi urat celui cu intentia vadita de a fii amabil cu tine inca din momentul in care aude telefonul sunand.

9. Dragostea pute… Atunci cand stie tot satu’ ce ii faci femeii tale / barbatului tau in pat.Dobitocii fac mereu schimb de experienta.

10. Investim in mancare. O fosta obeza din liceu imi puse intr-o zi intrebarea” Ce faci? Iar mananci?”. I-am raspuns cu greata:”Intoarce-te in fata si fii atenta la curs.” Cum sa imi calcuzele banii cineva care nu munceste impreuna cu mine? Cum sa imi studieze bugetul cineva care nu are nici o legatura cu mine si fata de care nu am avut si nu voi avea niciodata vreo obligatie?

Anunțuri

Gandul de azi.

Traiesc printre genul de persoane care atunci cand raman fara replica  si in plina plictiseala, debordeaza de talent regizoral promovand, desigur, prea-sfanta minciuna!

De cateva ori mi s-a intamplat ca pe parcursul unei conversatii, cineva sa afirme cum ca ii plac aceleasi lucruri care imi plac si mie, dar la proba practica situatia s-a dovedit a fii mult mai diferita. Ajung din nou sa abordez ipocrizia …

Bla, bla, bla … ajung cu discutia pana la „GANDUL DE AZI” care suna in felul urmator: Cand doi oameni se hotarasc si decid sa intemeieze , sa dea nastere unui oarecare lucru, pornind cu intentii bune si mimica de sinceritate, dar ulterior acea trebusoara nu isi mai gaseste existenta, „insemneaza” ca una dintre cele doua persoane a mintit intr-un mod voit, urmarind anumite avantaje ce le poate procura mult mai usor de pe spinarea celuilalt ce poarta de obicei nume de om, dar i te poti adresa cu apelativul ” fraier”.

(Stam fata in fata si propui: ” hai sa facem treaba asta!”

Si raspund:”ok. ma bag!”

… dar vine luni, vine marti, vine august si , pula, nu se mai intampla nimic. Ajungi la concluzia ca trebuie sa iti schimbi oglinda… )

E vai de pulicica  noastra! Are mama dreptate cand imi spune ca cel mai indobitocit animal, e animalul capabil de a folosi tutunul pentru scopul predestinat.

Mda.., mnuu…, mnuu stiu :-?…Ma-s cam fute in prietenia ta.

Imi plac stirile pozitive, dar de asemenea imi plac si despartirile, cu conditia sa nu joc si eu vreun rol pe acolo.

Ci ca in urma cu foarte multi ani, a hotarat nu stiu ce capcaun cu grad inalt si foarte important, banuiesc, cum ca in urma unei despartiri, partile ar trebui sa ramana macar la un mic salut. Si fraierii din ziua de azi o ard asa in seriozitate cu treaba asta si foarte multi o si urmeaza. Ma’ o fii frumos si de bun gust, dar ce tragere de inima sa mai am sa il salut pe tampitul / tampita de care abia m-am scapat?

Si urmezi cacatul asta; si nu te prinzi ca de fapt este o obligatie pentru minte de om prost. Ale dracu’ legi.. si alea scrise, si alea nescrise tot de fraieri ce nu gandesc sunt urmate.

In lumea asta mult prea grabita, se intampla sa fii o gloaba imbecila si sa iti doresti o relatie cu cineva, pentru ca inca mai  exista si subspecia asta de fraieri pe Planeta. Spre fericirea ta si a tuturor celor ce le pasa de tine dai peste partenerul potrivit. In cazurile nefericite, mai tarziu fie belesti ochii si te prinzi ca te-ai inselat in privinta lui, fie ii freci nervii periodic si ii faci surprize neplacute astfel incat vei avea grija ca in foarte scurt timp sa il transformi in partenerul nepotrivit .  Din lipsa curajului de a pune punct o mai ardeti aiurea,  iar apoi sigur ca vine si despartirea. Si atunci apare tampenia asta cu :” Draga, eu propun sa ramanem amici!”. Ce sa spun?… ia uite coaie, ce frumos raspandim noi pacea in lume!

Si lumea indobitocita te priveste suspect cand vede ca treci pe strada pe langa fostul/-a si nu ii raspunzi la salut sau nu va salutati reciproc.

Pai daca ala te-a insultat, te-a neglijat, nu a avut chef de tine decat o data pe saptamana si atunci sa nu porti chiloti si multe altele unde mai gasesti respectul pentru a -l saluta dupa despartire? Nu poti saluta din obligatie pe cineva cu care poate ai locuit, pe cineva cu care ti-ai petrecut o anumita perioada de timp… in sfarsit pe cineva cu care poate ca ti-ai dorit sa se intample foarte multe lucruri bune pe viitor. E normal ca trebuie sa pastrezi o buna bucata de respect, pentru a socializa cu el si dupa despartire. Daca respectul se pierde si este inlocuit cu multe emotii negative la adresa celuilalt, de ce ai mai vorbi cu el dupa despartire? De ochii lumii? Sa fii si tu in randul lumii? Sa le demonstrezi inca o data celor ce si-au batut capul cu tine si ti-au ascultat toate fantasmele si lucrurile adevarate din timpul relatiei, ca nici pe ei nu ii respecti si ca au facut fix pix pentru tine? Te ascunzi in spatele unui salut si a mai multor vorbe pe care oricum nu le mai scoti din suflet , doar ca sa fie x si y multumit sau ca sa ce?

Multi mi-au spus ca gandesc asa pentru ca eu urasc in general, dar nu este deloc asa. Prefer sa cred ca in 24 de ani nu am urat nimic si pe nimeni ci doar am senzatii de repulsie la adresa unor situatii din jurul meu ce ma privesc direct sau nu, dar asupra carora am drepturi sa imi dau cu parerea.

Omenii sunt ipocriti, si nu se tem sa arate asta cu cea mai mare nesimtire. Oamenii reactioneaza in moduri ce nu ma mai socheaza si nu mai imi starnesc atat de multe emotii, cum o faceau de exemplu acum vreo 3 ani. Oamenii traiesc pe fuga si din cauza asta sunt oportunisti pana in maduva oaselor si ezita sa faca lucrul asta discret…

Eu nu judec pe nimeni, niciodata… nici dupa cum arata, nici dupa cum gandeste, dar e bine sa nu faci un anumit lucru pentru cineva despre care gandesti ca nu are merite sa primeasca acel lucru din partea ta.

Depinde din ce directie priviti lucrurile, dar videoclipul sper sa va inspire sa le vedeti intr-un mod mai pozitiv decat mine si .. in realitate, indiferent cum percepe fiecare dintre noi realitatea.

Since we know each other, I tried to tell THAT YOU’LL DIE just as stupid as you have always been, bagati-ai pula in tine, creier de omida ciumpavita!

Ori am mai scris despre asta un articol, ori am avut in plan sa scriu, dar ideea este ca ma incearca greata cand vad cate burice de pamant se afla prin prejur, la dracu!

Ce aiurea e sa te intalnesti cu cineva dupa o perioada indelungata de timp si sa te prinzi ca a ramas la fel de neinteresant .

Uneori am parte sa imi beau cafeaua cu o adunatura de nevrotici.

„Ti-as explica, fratioare, ce inseamna … dar la starea ta psihica momentana, te vei simti jignit, iar eu aici nu jignesc, doar spun ca ceva este in neregula cu viata ta psihica.”si dupa ce gandesc asta, imi trec prin cap toti oamenii plicticosi de care am avut parte.. si ma apuca dracii.

„Ce-ti mai place saorma!!”- asta ar fi primul lucru pe care ti l-as spune dimineata cand belesti ochii. Nu stiu cum se scrie corect saorma, pt ca nu mananc si nici nu ma intereseaza.

Bwee, dar ce oameni!

Nevroticii isi dau seama ca sunt nevrotici, dar nu tot timpul si se cred la fel ca tine: centrul universului… si le pare mereu ca restul lumii comploteaza impotriva lor.

Doamne Sfinte, ce bucuroasa sunt ca nu trebuie sa traiesc printre astfel de oameni , ca poate as cadea dracu’ si eu in depresii si oboseli… Cu astfel de persoane prefer sa ies doar la cafea , maxim de doua ori pe an, chiar daca imi sunt amici… bla, bla.

Ce viata obositoare!

Cate obligatii de cacat!

Asa m-am saturat!

M-am saturat sa fiu mintita … si fara sa stiu motivul pentru care sunt mintita.

De ce sa spui ca azi ai pleci la resita, cand tu de fapt stai si freci buha’ in oravita , in fata blocului la banca?

De ce sa imi spui mie ca muncesti in primarie, cand tu de fapt faci curatenie, si nici macar in primarie, ci la doua strazi distanta..?

De ce trebuie sa minti asa?Mai ales pe mine .. ca si asa nu ma intereseaza foarte multe lucruri si mult mai multe lucruri nu imi trezesc nici un fel de emotii, si m-am plictisit rau de discutii cu astfel de oameni.

Imi zice unu: „Sora mea, m-am realizat!” Ci ca nu si-a luat masina pentru ca a futut mii de euro cu pizdele, dar el este realizat si jobul ii permite oricand sa faca foarte multi bani. „Dar nu ma intereseaza nici macar 0,1% cat castigi si unde muncesti”, gandeam eu, dar a trebuit sa ma mut de pe un picior pe altul in mijlocul drumului, sa il aprob, sa imi incucisez bratele, sa pun mana la tampla, sa il privesc in ochi… si astea sunt niste obligatii. De ce sa te suport eu pe tine obositule/ obosito, cu problemele si peripetiile tale de viata ce misuna de minciuni. Fa-ti blog, ce panutza mea?, si scrie ce vrei acolo, cine vrea citeste… si asa ai rezolvat-o. Eu citesc pe blog, iti las comentarii seci si la final adaug injuratura mea de suflet:”Futu-ti pastele matii de fascist!”. Si nu ma mai chinui pe mine cu minciunile tale face to face, sa fiu nevoita sa ma umilesc dandu-ti semnale ca eu vreau sa plec si tu sa ma tragi de maneca sa mai stau ca mai vrei sa imi torni 84936467 minciuni.

De ce sa fii atat de tampit?

Pur si simplu nu inteleg. E horror, e horror… bai, dar asa ceva!

Si eu abia astept sa ma intalnesc cu cineva dupa o perioada de cel putin un an in care nu l-am vazut si uite, ma’ ce face omu’… poshtioash pe mata impachetata in foitza cu ceilalti confrati de ai mei!

Si cand ma intalnesc cu oamenii.. sa discutam si noi chestii, subiecte comune! Nu se poate! Nu am nici o sansa, ca astia incep sa bata campii cu realizarile lor fictive. E o batalie intre ei. Care sa o minta mai mult pe Runaway. (Ete’ a dracu’ ca facui si o rima!)

Cred ca va urasc oleaca!

Ma doare capul si chiar nu ma intereseaza sa fiu mintita si sa imi arati ce bine stai tu dupa curu’ lu tactu, dupa curu’ matii…

Nu te mai lauda ca un imbecil, ca nu dau nici un cacat pe povestile tale.

Frate, e greu…

E greu cand esti atat de tampit! si mai ai si papagalu’ prost… te duci dracu’ incet, dar sigur.

Da mai, eu abia astept o companie placuta la o cafea , la o plimbare, cu un om normal, rational si tu incepi sa ma stresezi si sa imi torni abureli. Asa ma mananca limba sa dau si nume, dar nu pot…

Simt nevoia sa socializez cu lumea, dar nu prea am subiect comun de conversatie cu nimeni.. toti simt nevoia sa fie si sa arate ceea ce nu sunt de fapt, si pe mine ma seaca rau de tot.

Cred ca m-am repetat de nx in articolul acesta, dar nu mai pot cu de-al de astia, „coate goale, mate fripte” cum zicea soacramea , Dumnezeu sa o ierte.

Inteleg ca minti sa te mai scoti din cacaturi, ca e bine si indicat , dar nu asa fara nici un rost.

Pe scurt:

Sa va duceti dracu’! Sunt satula si plictisita de voi la maximum. Maximum! Observati?

Daca eram barbat , foloseam injuratura aia simpatica: mancami-ati pula, dar asa, ati scapat doar dracuiti.

Ce bine ca am reusit sa ma destrabalez in articolul asta!…

gresesti! eu sunt un ticalos.

” A fost primul lucru rostit de tine.

In zadar imi arunci aprecieri de proasta calitate in legatura cu persoana ta, pentru ca pe omul din tine , eu il vad intr-o nota pozitiva.

Sa fi gresit eu intr-atat de mult, incat intr-un timp atat de scurt sa imi treaca prin cap ca mi-as dori sa faci parte din viata mea?

Si daca imi doresc…

Si cum sa ma abtin?…

Si cum sa scap de asta acum?

Si nu mai vreau sa apelez la vestitul ” INCERC”, ci vreau sa fie un lucru cert…

Si nu stiu de unde sa incep si in ce mod, ca ai avut grija sa imi faci inima praf.

Iar eu m-as fi lasat si de nopti, si  de zile si de toate viciile pe care mi le suporti, doar sa te stiu prin prajma mea. Asta este o tenta de motivatie si culoare dupa care tanjesc de o bucata de vreme. Si tu stii ca acesta este genul de motivatie pe care il dorim amandoi, ascunsa in mintile noastre concrete ce se hraneste cu speranta, cu zambete subtile si multa fericire.

Ai devenit important in universul meu. Te-ai dezvoltat in personificarea motivatiei mele interioare. Practic, tu ai ajuns sa fi motivul pentru care eu ma simt capabila sa continui tot ce incep, tu esti motivul datorita caruia tristetea inca nu m-a dezumanizat. Esti motivul luptelor mele de orice natura.

Indiferent care ar fi efectul, risc sa strig: intoarce-te la mine!”.